marți, 8 februarie 2011

Modelul chinezesc

Anul trecut am vorbit cu cineva din China despre China. In general asa.

Am intrebat despre regimul comunist. Mi-a spus ca nu se simte in orasele mari, unde confortul este egal cu cel din orice oras occidental. Si ca regimul e foarte bun pentru regiunile indepartate sau de la tara, care nu se pot conduce singura si altfel ar lua decizii gresite.

Multi chinezi se intorc in China din SUA sau din alte tari. Si le convine.

Am tras eu niste concluzii personale, le mentionez cu observatia ca nu sunt neaparat adevarul. Sunt doar rationamentul meu inductiv, care poate fi foarte gresit.

Cei care traiesc in orase traiesc bine si nu sunt neaparat deranjati de puternicul aparat de stat care controleaza pana si gandurile lor. Cei care au avut nevoie de libertate sau care nu s-au adaptat au emigrat de mult timp.

Nu e neaparat necesar ca cei care traiesc in comunitati indepartate sa aiba nevoie de partidul comunist pentru ca altfel ar trai in anarhie, dar asta e o perceptie.

Puterea Partidului Comunist in China se bazeaza pe ceva simplu: oamenii au nevoie sa traiasca decent, daca o fac atunci Partidul Comunist e lasat in pace sa se ocupe cu ce are nevoie. Are sustinere populara, totul e bine.

La fel ar fi fost probabil si la noi acum daca Ceausescu ar fi facut ca perioada anilor '70 in care oamenii il aclamau in strada sa persiste. Conducatorii chinezi sunt niste genii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu